Pe vremea când Der Spiegel era rasist

1602271533310104

“Bălăceala pariziencelor este ratată. Atunci când un bikini izolat se rătăcește într-un bazin deschis, el este imediat înconjurat de înotători negricioși. Zece, douăzeci de mâini de algerieni trag de șnururile costumului de baie și rup vestimentația purtătoarei. Mai ales în week – end, nord – africanii bântuie suverani piscinele Parisului, piscina de lux plutitoare a pontonului de la Seine Deligny, precum și bazinele periferice de la Puteaux. În consecință, în aceste zile înotătoarele evită apa, însoțitorul lor masculin rămânând la distanță. Energicii salvamari care îndrăznesc să intervină contra acestor briganzi de apă dulce sunt amenințați după terminarea serviciului, pe uscat, de către hoardele ostile.

Izgoniți din Algeria de către algerieni, francezii se văd acum dați afară de către invingători din piscinele propriei lor capitale. Și nu se pot baza pe niciun ajutor! Într-adevăr, în fiecare zi 600 de algerieni părăsesc țara lui Ben Bella, afectată de șomaj și inflație, pentru a-și căuta pâinea de cealaltă parte a mării, la foștii colonialiști.

Locurile goale de pe piața franceză a muncii pot absorbi câteva mii dintre ei, nu mai mult. Dar fluxul nu încetează să se intensifice: în 1956, în Franța trăiau 300000 de algerieni, în 1961 erau aproape 600000. Dintre ei, 30000 sunt acum în șomaj și trăiesc din ajutoare sociale. În spitalele franceze, 13000 de paturi sunt ocupate de algerieni. Poliția pariziană s-a văzut pusă în situația de a face față urgent problemelor ridicate de o colonie de 200000 de algerieni – care nu reprezintă decât 3% din populația capitalei – în contul careia sunt însă puse anul trecut: 32% din crime, 39% din atacurile cu mașină, 58% din jafurile cu mână armată. În plus, o parte a imigranților a adus cu ea în Franța, în afară de “obiceiurile sanitare” primitive ale țării lor natale, bolile cu trasmitere sexuală și tuberculoza.

Serviciile de sănătate franceze pot acționa contra acestei maree insalubre prin măsuri excepționale, pe care însă poliția franceză nu le poate lua contra criminalității cafeniilor: după acordurile de la Evian, algerienii se bucură de aceleași drepturi ca francezii, mai ales de libertatea de a circula fără nicio restricție. În 1965, 600000 de imigranți trebuie să se decidă dacă vor să opteze pentru Algeria sau pentru Franța. Numai după asta, oamenii lui Ben Bella pot să fie tratați ca străini și, prin urmare, să fie supuși măsurilor de supraveghere a poliției sau măsurilor sanitare speciale.

În Marsilia, principalul loc de import, nou veniții au fost până de curând obiectul examenelor medicale, dar o atenție de felul acesta nu poate constitui un control: datorită petrolului algerian, a interesului pentru terenurile algeriene destinate încercărilor nucleare, guvernul de la Paris a vrut să evite tot ceea ce putea aduce a discriminare contra algerienilor care trăiesc în Franța. De altfel, cei care nu ajung în Franța prin Marsilia, ci prin Spania și Italia, sau cu avionul, nu au fost controlați niciodată.

Pentru a feri Algeria de depopulare și Franța de urmările acestui aflux, printr-o înțelegere comună, Algerul și Parisul au convenit la jumătatea lui aprilie să facă un triaj al viitorilor imigranți: un serviciu de sănătate instituit în marile orașe algeriene va depista începând cu întâi iulie pe călătorii către Franța, bolnavi de tuberculoză și boli venerice. Astfel va fi rezolvată problema reemigrării imigranților respinși și Franța va fi scutită de rușinea de a-i arunca în mare, de-a lungul coastelor sale, pe sărmanii subdezvoltați.

Cafeniii vor continua astfel să activeze în piscinele capitalei, pentru a prinde și atinge femeile care se scaldă. Micii bikini, priveliște neobișnuită pentru musulmani, reprezintă pentru înotatori o bucurie ce maschează problema pe care ei nu se feresc, de altfel, să o prezinte: printre cei 600000 de algerieni nu sunt decât 40000 de femei.”

 

:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

 

Textul de mai sus a fost publicat în prestigiosul săptămânal german Der Spiegel, in anul 1964, și constituie un adevărat document. Nu numai pentru că descrie o realitate a Frantei de acum 50 de ani, dar atât de actuală în Europa de azi, mai ales în Germania: agresiunile sexuale comise împotriva femeilor de bandele de imigranți venite de pe celălalt mal al Mediteranei și creșterea exponențială a criminalității, dar și, în special, pentru modul în care face asta. Un “letopiseț” prăfuit, scris în niște vremuri demult apuse, când corectitudinea politică, care nu fusese încă inventată, nu-i pusese căluș ideologic presei și nu prinsese societatea în năvodul anti-discriminării și al anti-rasismului. Un document vechi, dar scris într-o limbă plină de viață, care, azi, daca s-ar mai face auzită, ar provoca nu numai un uriaș strigăt de indignare colectivă și un oprobiu cvasi unanim, dar i-ar aduce vorbitorului și o condamnare irevocabilă pentru rasism și “hate speech”. O dovadă a modului în care un foarte important emițător media, cu orientare de stânga, înțelegea atunci să-și informeze cititorii, fără să machieze realitatea sau să eludeze adevărul, ceea ce, în ziua de azi – cand realitatea trece de la dramă la tragedie – a devenit o obligație profesională, ascunsă cu cinism sub masca deontologiei, pentru toată presa, indiferent de simpatiile sau partizanatele politice. Azi, când mainstream media germana și internațională au ascuns, timp de 4 zile, adevărul asupra agresiunilor sexuale în masă comise la Koln – ca să nu dea apă la moară “extremiștilor de dreapta”, “naziștilor” și “populiștilor”, a nu spune adevărul a devenit o îndatorire civică, iar a prezenta realitatea ca incorectă politic, așadar reacționară, o obligație morală.

Textul din “rasistul”, pe atunci, săptămânal Der Spiegel devine astfel un adevărat reper, care ne arată dimensiunile prăpastiei care desparte punctul de plecare, de locul unde s-a ajuns în prezent. Pentru că n-am văzut încă totul.

http://www.spiegel.de/spiegel/print/d-46174775.html

 

 

6 comentarii

  1. bunica sabela · · Răspunde

    Sa ma ierte Dumnezeu si Dvs. pentru ce scriu acum aici, dar am ajuns sa-i dau dreptate, cel putin partial, „neregretatului” HA.
    Stia el, mult mai bine ca noi toti, ce stia…
    Hoardele astea jegoase (si la propriu, si la figurat!) nu cunosc decat un singur limbaj, cel al violentei, sub orice forma s-ar manifesta aceasta (fizica, emotionala, comportamentala, mentala).
    Iar crestinismul, cretin de-a dreptul (de doua mii de ani!), ne invata (sic!) sa intoarcem si celalalt obraz dusmanilor nostri, adica celor care ne doresc moartea?! Haida-deh!

  2. Sa invatam si din istoria unui popor despre al carui tragic destin se vorbeste prea putin:

    A lesson on immigration from an American Indian | David Yeagley :

    Evul mediu??? Poate epoca de piatra!

    Inainte de inslalarea PC:

  3. Germany’s Federal government has announced it’s new “trojan horse” computer software which will allow it to spy on citizens computers and smartphones.

    The German Interior Ministry has formally announced that they have created a new “Bundestrojaner” or government trojan horse software to enable them to track the communications of anyone that downloads it according to the German press, in addition to purchasing an “off the shelf” tool from a company which is said to help authoritarian regimes track their citizens.

    Trojan horse software is malicious software (often called malware) that is disguised as something innocent like a free screen saver or game. Once the user opens the file the malicious code infects the target computer, often allowing the person who created it access to all kinds of information like being able to record keystrokes, browse files and more.

    The Federal Data Protection Commissioner Andrea Vosshoff has said that the testing of the software has been completed and that it will be used to follow the movements and actions of suspected criminals and others.

    The government tried to reassure concerned citizens by saying that the software only has the capacity to monitor communications and not have access to sensitive files. The methods the program would use would be to record the subject’s microphone for telephone or Skype calls, log the key strokes of a computer or mobile device, and access the cameras of any device infected.

    Critics of the project say that the government could theoretically gain access to anyone’s computer files, personal sensitive information without the person ever being aware that they had been infected with the malware.

    Green Party deputy head Konstantin von Notz said, “We do understand the needs of security officials, but still, in a country under the rule of law, the means don’t justify the end.”

    This is not the first time the German government has attempted to create a trojan horse program. In 2011 the government created similar malware in secret without the knowledge of the public. A hacker group called “Chaos Computer Club” discovered the original trojan and leaked its details to the press causing a scandal. The lawyer of the person whose computer was infected by the trojan told the German press the government had planted it on his client’s computer as he was going through customs at Munich airport.

    In 2008 the Federal Constitution Court approved the initial project but subjected it to a very limited scope. The judge in the case said that the only thing the trojan should be allowed to view is search terms or communications that indicate a viable danger to the life of a person or their liberty. The trojan was not to be able to access all messages and files on the infected persons computer or mobile device.

    FinFisher Gamma-International is the company that has developed the software called FinFisher or FinSpy. They are based in the UK and in Germany and specialise in developing spyware for governments and law enforcement agencies. They have been at the centre of many controversies as oppressive regimes have used their software to spy on potential political critics of their various regimes. Egypt used the software during the Arab spring to crack down on activists critical of the Mubarak regime. Germany also joins countries like Bahrain and Indonesia who are alleged to use the software, according to a report by University of Toronto based Citizen Lab.

    Breitbart London has reported on attempts by the German government to silence opposition and critics on social media by threatening 250,000 euro fines and FinFisher could be another tool in their robust electronic surveillance apparatus headed by a former East German Stasi official.

  4. Daca Romania a fost supranumita, de unii, Absurdistan, atunci Suedia cum e?

    Refugees: Sweden’s Deadly Double Standard against Christians

    Swedish church removes crosses to make Muslim migrants feel welcome

    WTF????

    Somalis in Sweden evicted, demand free housing and more money.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: