Alain Juppé, sau “dreapta” bobo

*Termenul de bobo, prescurtarea bourgeois-boheme, desemneaza un stil social, mai degraba spus o incercare de a caracteriza un grup social dupa valorile pe care membri sai le impartasesc si nu dupa caracteristicile socio economice sau demografice. Sociologul Camille Peugny l-a definit astfel in 2010: “bobo este o persoana cu diploma si venituri bune, fara a fi astronomice, care profita de oportunitatile culturale si voteaza cu stanga”. Pe scurt, bobo desemneaza o persoana economic la dreapta si ideologic la stanga. Un individ de cele mai multe ori urban, ecologist , idealist, elitist si arogant, care desi se pretinde din popor nu are nimic de-a face cu aceasta.

Se vorbeste mult despre dreapta franceza, desi dreapta franceza nu mai exista! De cand cu disparitia lui Philippe Seguin si Charles Pasqua si aparitia lui Valery Giscard D’ Estaing si Jaques Chirac. Ultimii doi au pus-o in genunchi.  Alain  Juppé n-a facut altceva decat sa-i dea lovitura de gratie, in aplauzele bobos si ale stangii franceze. Despre asta scrie, in stilul sau inimitabil, si Eric Zemmour.

Dar textul lui Zemmour nu este numai despre Juppé si dreapta franceza. Desi nu se refera la ea, e si despre dreapta europeana. Sau mai bine spus si scris: despre “dreapta” europeana. Pentru ca Alain Juppé nu este un caz izolat. Ce a facut el in Franta, au facut sau fac acum, in Germania si Marea Britanie, Angela Merkel si Theresa May – continuatoarea lui David Cameron. De fapt, cu cateva exceptii (Austria, Polonia, Ungaria)  cam peste tot in Europa, Juppé este prezent sub alte nume si infatisari. Si asta se vede.

Dar sa-i dam cuvantul lui Erik Zemmour:

<< S-a dus! S-au, mai bine spus, nu se mai intoarce. Dar ar putea reveni intr-o zi. Sau nu. Cu Alain  Juppé nimic nu este simplu. Plecarea lui din LR (Les Republicains, partid care a inlocuit UMP n.tr.) este secretul lui Polichinelle. Sau mai degraba o evidenta. Alain  Juppé nu mai avea nimic de facut acolo. Nu mai era acasa. Casa lui a fost UMP (Uniunea pentru o Miscare Populara, partid de “dreapta” francez, ntr.). Unirea dreptei cu centrul, cum nu a incetat sa repete cu emfaza, fara sa vada ca dreapta sa era de stanga si ca la centru alegatorii au devenit mai putin numerosi decat alesii.

UMP a fost capodopera lui. Fuziunea si confuzia dintre cei doi mari rivali de dreapta ai anilor 1980, RPR si UDF. Juppe a fost reperistul cel mai apropiat de UDF; un reperist europenist, liberal girondin. UMP a insemnat oamenii RPR si ideile UDF.

Cei doi adversari istorici ai lui Juppé au fost Philippe Seguin si Charles Pasqua. Au făcut totul pentru a împiedica mișcarea gaulista sa abandoneze idealurile patriotice pe care le purtasera tovarasii si mostenitorii Generalului. RPR a fost colbertist, social si asimilationist. RPR a fost pentru Europa natiunilor. A avut un electorat popular format din muncitori si mici comercianti, care stateau alaturi de burghezii patrioti. Celebrul “metrou de la ora 6 seara”.

Seguin si Pasqua au pierdut. Au murit politic inainte de a muri cu adevarat. Electoratul popular de dreapta s-a alaturat Frontului National. N-au ramas in UMP decat burghezii si pensionarii. Juppé a facut cu dreapta ceea ce a facut mai intai la Paris si apoi la Bordeaux : afara cu cei saraci! Alain Juppé este foarte mandru de munca sa. Mandru de parcursul sau, mandru de ideile sale. El a adus cu el, din sejurul fortat in Canada, ideile “intelegerilor rezonabile” si ale multiculturalismului. Idei de stanga care au exasperat si ingrozit electoratul de dreapta. Juppé a platit pentru asta. Scump. Foarte scump. Pentru ca  “Ali Juppé” a fost cel care a pierdut primarele din 2017.

Juppé este prea inteligent pentru a nu stii asta, dar este si prea arogant ca sa-si reproseze ceva. Prefera sa spuna ca electoratul de dreapta s-a “radicalizat”. Mai clar: ca are aceleasi idei ca Frontul National in ceea ce priveste imigratia si islamul. Alain  Juppé nu are nimic de-a face cu acesti oameni pe care ii dispretuieste. Se simte mult mai bine in mijlocul ziaristilor, care-l aduleaza dupa ce l-au detestat, si a bobos* care-l adora.

Juppé nu are nimic de-a face cu dreapta, pentru ca el este de stanga. O stanga rezonabila, liberala, europeana, globalista si multiculturalista. Juppé este un rocardian, asa cum Rocard (prim ministru socialist n.tr.) era un juppeist. De munca sa de decenii a profitat Emmanuel Macron pentru care Juppé a scos castanele din foc. Istoria este ironica. Juppé o stie, si o accepta cu indiferenta. El este acum parte a burgheziei liberale, care s-a unit cu burghezia libertariana in marele ansamblu macronian. Vechii sai credinciosi admiratori sunt la putere.

Juppé poate sa-si abandoneze vechiul partid cu sufletul impacat si spiritul senin. El a indeplinit cu inteligenta si perseverenta care-l caracterizeaza sarcina pe care si-o  fixase: sa termine dreapta ! Jacques Chirac a avut dreptate: “ Juppé este cel mai bun dintre noi”. Misiune indeplinita. >>

http://www.lefigaro.fr/vox/politique/2018/01/19/31001-20180119ARTFIG00050-eric-zemmour-alain-juppe-le-meilleur-ennemi-de-la-droite.php?redirect_premium

Reclame

Un comentariu

  1. Gratiela Dobrila · · Răspunde

    Excelent! Depresiv dar real! Bref, helas!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: