“Corabia” lui Andrei Pleșu

222

Pe 10 noiembrie 1988, Bundestagul a comemorat 50 de ani de la tragica “Noapte de Cristal”, noapte în care trupele SS și SA (Sturm Abteilung) au dezlănțuit atacul împotriva evreilor în toată Germania, jefuindu-le apartamentele și magazinele, incendiindu-le sinagogile, bătând, ucigând si arestând zeci de mii de evrei. Cu ocazia acestei triste comemorări, președintele Bundestag-ului, creștin-democratul Philipp Jenninger, a ținut un discurs care a provocat declanșarea unui adevărat uragan mediatic.

În loc să se rezume la a vorbi în fraze standard, cu o voce vibrând de durere, despre anti-semitism și despre nevoia permanentă de a combate cu vigilență sporită orice provocare neo-nazistă, Philipp Jenninger a ales să vorbească cu curaj, făcând apel la istorie, despre indiferența populației germane în fața ororii naziste, căreia îi căzuseră victime nenumărați compatrioți. A vorbit despre cauzele care au permis apariția nazismului într-o societate atât de civilizată, leagăn al filozofiei, științei și muzicii, totul întâmplându-se într-o țară recunoscută pentru nivelul înalt de educație asigurat de școlile și vestitele universitați germane.

Philipp Jenninger și-a făcut praf cariera politică în momentul în care  vreo câteva zeci de deputați socialiști – care ori nu i-au înțeles discursul, ori nu au fost de acord cu mesajul transmis de el – s-au ridicat și au părăsit sala, protestând vehement. Aceste imagini au fost difuzate la nesfârșit de către televiziuni, iar agențiile de presă și ziarele s-au grăbit să anunțe că președintele Bundestagului a ținut un discurs “revizionist”, de reabilitare a crimelor naziste! Pe 11 noiembrie, strivit fiind de valul de critici al presei de stânga – germană și internațională – Philipp Jenninger a fost silit sa demisioneze. Majoritatea presei mondiale îl acuza pe Jenninger că a făcut apologia nazismului! Nu mai conta că Simon Wiesenthal, înaltă autoritate în demascarea criminalilor naziști, îl apăra aprobându-i discursul și calificându-i demisia drept “o mare tragedie” – tăvălugul mediatic strivea totul în calea lui. Nu mai conta nici că directorul ziarului “La Stampa” din Torino – ziar care preluase automat telegramele agențiilor de presă ce anunțau ca președintele Bundestagului a făcut apologia nazismului – a publicat pe 18 noiembrie, pe prima pagină, discursul integral ținut pe 11 noiembrie, cerându-le scuze pentru dezinformare atât cititorilor cât și lui Philipp Jenninger – răul fusese făcut!

În 2002, Horia Roman Patapievici publica în revista Flacăra textul intitulat “Inactualitatea lui Eminescu în anul Caragiale”. În text, autorul deplângea căderea lui Eminescu în inactualitate, remarcând că epoca în care trăim are o “nouă tablă de valori acceptate”, potrivit căreia Caragiale a fost găsit “ corect politic”, dar, scria Patapievici, “ punerea lui Eminescu l-a patul lui Procust al noului canon importat din ‘țările progresiste’ a arătat fără dubiu că fostul poet național al României clasice e politic incorect”.

Pentru ‘studioșii’ aduși la putere de revoluția sociologică din învățământul superior,  “cei care fac alergie la auzul cuvântului canon și manifestă dorința să pună mâna pe revolver când aud cuvântul tradiție”, pentru cei dornici să se integreze în noul curent cultural euro-atlantic, pentru adepții progresismului cu orice preț, “Eminescu joacă rolul cadavrului din debara” – remarca  tăios același autor.

Atât i-a trebuit! Autori de la  zeci de ziare și sute de site-uri au preluat fără să clipească, și fără să citească textul incriminat, elucubrațiile care dezvăluiau că H.R. Patapavieci, acest dușman de neam și țară, îl consideră pe Eminescu “cadavrul din debaraua culturii romane”! N-a mai contat nimic: tăvălugul pornise și nimeni nu mai avea interesul să-l oprească. Cu atât mai puțin “studiosii” și “cititorii în diagonală”. Așa că, dacă pentru mulți Philipp Jenninger a rămas un dușman al democrației si un simpatizant al nazismului, sunt destui cei care cred acum că genialul Eminescu are la noi un singur dușman: pe Patapievici. Și asta, pentru că cei care vor numai să creadă vor fi întotdeauna mai mulți decat cei care vor cu adevărat să știe.

Acum i-a venit rândul lui Andrei Pleșu! A intrat intr-o librărie Humanitas, a cumpărat un braț de cărți, după care a plecat supărat foc. Că nu fusese recunoscut de librar și nu i se făcuse reducere! Odată ajuns în stradă a pus mâna pe telefon și i s-a plâns bunului său prieten, Gabriel Liiceanu – șeful Humanitas. Acesta n-a stat mult pe gânduri și l-a pedepsit pe librar, obligându-l să-și dea demisia! O aberație, dar sunt atâția cei care de-abia așteaptă să-i ofere adăpost și să iasă la plimbare cu ea pe stradă. Și e, oricum, o știre. Nu-i vorba de filo-nazism sau de aruncarea lui Eminescu la gunoi, da e bună! Nu mai conteaza că s-a dovedit falsă. Contează ca a pornit pe flux și s-a răspândit în rețea. Contează că aceia care vor numai să creadă sunt mai mulți. Datorită lor este atins scopul urmărit. Deoarece, așa cum remarca Jean Francois Revel “Orice informație, cât de monstruoasă ar fi ea, odată difuzată, e ca o corabie fără cârmaci și fără marinari, pe care nimeni n-o mai poate readuce în port ca s-o repare.”

Anunțuri

3 comentarii

  1. „Dintre sute de catarge”…

  2. Am văzut „ştiri” despre incidentul cu Andrei Pleşu, însă ceva m-a făcut să refuz să le citesc.

  3. bunica sabela · · Răspunde

    Cine a avut rabdarea sa citeasca de la A la Z articolele scrise de Eminescu in ziarele vremii sale stie DE CE este considerat, pana si in ziua de azi, „incorect politic” !!!
    Cine nu… il numeste pe Eminescu, cu un tupeu nemarginit, „cadavru din debara”…desi tocmai acestia sunt biete cadavre literare in putrefactie evidenta…
    Eminescu INCA ii deranjeaza pe multi, pe mult prea multi epigoni… conform anumitor interese „corecte politic”, desigur…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: