După Barack, Hillary! Începutul sfârșitului!

717432643_orig

În doar patru ani de președinție, democratul Jimmy Carter a arătat atâtea calități, încat după aproape jumătate de secol lumea mai vorbea încă despre ele, iar Gary Kasparov spunea „Carter arată ca Churchill în comparație cu Obama”.

Norocul Americii a fost că i-a urmat Ronald Reagan, pe care opt ani ca președinte l-au transformat într-o legendă veșnică, după acesta fiind ales George Bush sr – el a prins doar un mandat. Pentru că americanii se săturaseră de seriozitatea conservatoare a republicanilor, iar vremea eroilor trecuse, eroul celui de-al Doilea Razboi Mondial a pierdut în fața unui hippy, care se ferise ca dracu de tămâie să se alăture compatrioților ce luptau contra comuniștilor în Vietnam. Prin urmare, democratul Bill Clinton a ajuns la Casa Albă. Nu și-a dezamagit susținătorii, dovedindu-le că-și poate păta pantalonii chiar în Biroul Oval, folosind doar un trabuc cubanez și pe Monica Lewinsky drept receptacul, așa că a fost reales. I-a urmat George Bush jr, care a demonstrat în cele două mandate ale sale, dacă mai era nevoie, că fiul îsi poate întrece tatăl.

Despre Barack Obama, cel care i-a luat locul, numai de bine, mai ales că n-a fost numai primul președinte de culoare ale Statelor Unite, ci și cel care, numai din cauza asta, a luat Premiul Nobel pentru Pace! Se numește discriminare pozitivă. El a învins în campania electorală tot un erou de război, pe republicanul John Mc Cain, ceea ce arată ca este mai bine să critici America, decât să lupți pentru ea.

Mai puțin președinte și mai mult orator, Obama a declarat că “schimbările climatice constituie o amenințare la adresa Statelor Unite” – constatare ce i-ar aduce și un al treilea mandat, dacă ar fi după electori și mass-media, și nu după Constituție. La americani, rolul ambasadelor din România îl joacă Constituția.

Oricum ar fi, a mai rămas un an și-un pic, adică o viață, și Obama trebuie să plece – secretar general al ONU, zic unii. M-aș bucura să fie așa – ONU și Obama se merită unul pe altul. Așadar, nu e deloc deplasat ca analiștii politici serioși să-și pună încă de acum întrebarea: Cine va fi noul locatar al Casei Albe?

Republicanii și-au scos la înaintare “piesele grele”: senatorii Ted Cruz, Marco Rubio și Rand Paul, cărora li se adaugă guvernatorul de Wisconsin , Scott Walker, și fostul guvernator al Floridei, Jeb Bush. Democrații n-au nevoie de o asemenea desfășurare de forțe – o au pe Hillary Clinton! Singură, pentru că este unică! Ceilalți candidați democrați, dacă vor fi, vor fi doar ca să-i ducă trena pe covorul roșu.

Hillary n-a primit încă Nobelul, dar Hillarymania s-a declanșat imediat ce și-a anunțat candidatura! Pe merit, pentru că este candidatul perfect! A fost Prima Doamnă a Statelor Unite – soția unui mare președinte democrat care a fost ales de două ori. Am explicat de ce. Este o femeie democrată, deci nu una obișnuită, așa că va avea nu numai sprijinul femeilor, dar și pe cel al feministelor. De sprijinul LGBT nu mai vorbesc – unii știu de ce. Să nu uităm minoritățile și pe asistații sociali. Și pe George Soros!

Pe lângă toate astea, Hillary a fost, este sau se bănuie c-ar fi – ceea ce azi e tot una – un foarte bun politician: a dovedit-o prin tot ceea ce a făcut în înalta funcție de Secretar de Stat. Afacerea Benghazi, ca să dau doar un singur exemplu, stă mărturie. În alte vremuri ar fi fost obligată să părăsească viața politică, dar acum, în epoca progresului, a relativismului și a lui Lady Gaga, “Benghaziul” și “afacerea mailurilor” constituie un avantaj ce o poate propulsa direct la Casa Albă. În cazul unui socialist, o carieră politică de succes se construiește azi din greșeli și se bazează pe dezastre! Ca și Obama, Hillary a avut drept mentori mari nume ale stângii radicale americane, care s-au afirmat pe plan academic și politic în frumoșii ani ’60. Și, last but not least, media americană e cu ea, cum a fost și cu Obama. Prin urmare, are de partea ei “opinia publică”. Adică, pe americani!

La sfârșitul lunii aprilie, The Wall Street Journal și MSNBC au dezvăluit rezultatele unui sondaj electoral pentru prezidențialele din 2016, făcut pe un eșantion de 1000 de persoane.

Pentru cine ați vota dacă alegerile ar avea loc azi? – a fost întrebat “eșantionul”. Răspunsul? Ce i-au făcut islamiștii lui Christopher Stevens la Benghazi, le-a făcut Hillary candidaților republicani, adică: Hillary 49% – Jeb Bush 43% / Hillary 50% – Scott Walker 40% / Hillary 49% – Marco Rubio 43% / Hillary 47% – Rand Paul 44% !

Și stați, că nu e totul: este Hillary cinstită și directă?  DA – 23% NU – 50% / va aduce ea schimbări reale în conducerea țării? DA – 35% NU – 42% / este ea o sursă de inspirație și o alegere bună ca președinte? DA – 38%  NU – 40% / vă împărtășește ea preocupările și probleme? DA – 35% NU – 40% !

Uluit, publicistul Alain Leger constata: “Iată cum o majoritate a americanilor este gata să aleagă o președintă cu toate că o consideră necinstită și falsă, nu îi inspiră, cred că este departe de preocupările lor și nu va aduce schimbările de care țara are nevoie.”!

Amintindu-mi de accidentul cerebral suferit de Hillary și văzând cum a răspuns “eșantionul”, realizez că din primul poți să-ți revii, dar prostia este irecuperabilă.

Sondajul are însă, recunosc, și puncte pozitive. Astfel, 86% dintre americani ar vota un alt președinte negru – cu condiția,probabil, să fie tot socialist și să aibă defectele lui Obama -, 88% o femeie, iar 61% dintre americani (43% în 2006) ar vota ca președinte un gay sau o lesbiană.

Cu mult înainte de epoca Obama, unii americani visau la vremea când la Casa Albă se va așeza în Biroul Oval un președinte care să fie femeie, obligatoriu de culoare, neapărat lesbiană si, nu în ultimul rând, consumatoare de droguri! Până acum n-a fost să fie cum ar fi trebuit, asa, ca în visul progresist. Deși  americanii au tras foarte aproape de centrul țintei, n-au tras chiar în el. Dar dacă Hilarry – despre al cărui trecut gay vorbesc nu numai răuvoitorii, dar și apropiații ei – va fi aleasă președinte, după un musulman de culoare  care a fost logodit cu Mary Juanna, înainte de a-i fi soț lui Michelle , mă gândesc că e puțin probabil ca americanii să rateze și a treia oară. La sfârșitul mandatelor lui Hillary vor fi copți! Democrații nu trebuie decât să le ofere candidata potrivită!

http://blindgossip.com/?p=70684

http://msnbcmedia.msn.com/i/MSNBC/Sections/A_Politics/SECTION_More_Politics/V215179%20NBC-WSJ%20APRIL%20Poll%20(2).pdf

http://www.dreuz.info/2015/05/presidentielle-americaine-2016-oui-hillary-clinton-peut-gagner/

5 comentarii

  1. __Vali · · Răspunde

    „I-a urmat George Bush jr, care a demonstrat în cele două mandate ale sale, dacă mai era nevoie, că fiul îsi poate întrece tatăl.”
    Seriously? Off you go from my reader!

    1. Articolul e plin de ironie si sarcasm.

  2. Pupiciaici · · Răspunde

    Bill Clinton a fost re-ales inainte de a fi cu Monica Lewinsky

  3. Laura – Imi marturisesc pacatele! :))

  4. blueyes022001 · · Răspunde

    Din bine in mai bine pentru americani, se pare. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: