Îți taie capul? Îl angajezi!

'Look, dad! I finally got a job!'

Ce bine ar fi fost dacă încă din vremurile când Hassan Sabah și armata lui de fedaini* terorizau ținuturile Seljukului, iar hassissini de sub conducerea sa aveau ca unic job datoria să-i ucidă pe dușmanii lui Allah și să moară făcând asta, ar fi existat în tabara cruciaților, să spunem, cineva calificat, investit cu autoritatea necesară, care să rezolve sau măcar să propună rezolvarea pașnică a problemei.

Ce minunată ar fi fost lumea de azi, dacă încă de pe atunci cineva ar fi înțeles mecanismul complex, politic dar mai ales social, care-i mâna spre sacrifiul suprem pe acești neînțeleși de soartă. Dacă li s-ar fi oferit o alternativă viabilă, care să înlocuiască crima (să spunem pământ pe care să-l stăpânească, turme pe care să le pună la proțap și femei, cât mai multe femei, care să le încălzească cele o mie și una de nopți), altfel ar fi arătat, sunt sigur, vremurile pe care le trăim astăzi.

Așa însă, s-a ales procedeul cel mai la îndemână, ăla purtat de fiecare la brâu: sabia. Dădeau la cap, li se dădea la cap! Omorau, erau și ei omorâți! Un procedeu barbar care, trebuie să recunoaștem, și-a dovedit din punct de vedere istoric falimentul. Pentru că n-am fi fost acum sub asediul terorismului islamic, într-o situație ce pare fără ieșire, dacă atunci s-ar fi dat dovadă de toleranță și s-ar fi procedat cu înțelepciunea cu care se încearcă, în sfârșit, a se proceda azi. Din păcate, atunci Occidentul mușca. Din fericire, acum pune doar botul.

Așa că, atunci când am auzit-o pe juna și blonda Marie Harf – purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat – explicând cum are de gând administrația Obama să îmblânzească Statul Islamic, mărturisesc că m-am bucurat. Uite, mai există cineva, mi-am spus, care nu numai că nu se mulțumește să fie doar o particică din istorie, dar a mai și învățat ceva din lecțiile acesteia.

Nu cu portavionul, cu racheta tomahawk, cu tancul și cu marines, adică cu sabia, arcul, sulița și pedestrașii, poți să învingi un adversar vestit pentru ferocitatea și fanatismul lui extrem, ci prin dăruirea unui loc de muncă! Ți-o trage, îi oferi ceva în schimb. Îți taie capul, îl angajezi. Variantă pe cât de simplă pe atât de genială, care se înscrie firesc în șirul lung al efectelor benefice pe care-l poartă după sine progresul civilizației moderne.

Din fericire, nu numai Obama, șeful lui Marie Harf, dar și ceilalți lideri ai lumii civilizate sunt de acord și promovează varianta asta. Că după doctrina “răbdării strategice”, a lui Obama, a apărut imediat la Departamentul de Stat și “târgul locurilor de muncă”, arată clar că actuala administrație de la Casa Albă poate fi acuzată de orice, dar nu și de lipsa ideilor bune atunci când e vorba de stingerea conflictelor. Numai așa, acestea îsi pot reduce treptat dimensiunile – devenind din locale, regionale pentru a muri, într-un final, globale.

Prin urmare, nu sunt de acord cu cei care susțin că atunci când nu mai poți trăi fără ăia care-ți doresc moartea, înseamnă că ești déjà pe moarte.

Ce bine că establishmentul politico-mediatic care ghidează azi civilizația occidentală pe drumul către un viitor pe cât de luminos pe atât de pașnic – azi, la scară mică, ne putem imagina cum va arăta el când va fi mare – a găsit o justificare socială pentru crime în general, și pentru cele ale terorismului islamic în special! Și nu se limitează doar la atâta, ci stârpește răul de la rădăcină, combatând cu obiectivitate și eficiență așa zisele “valori” și “tradiții” în care au crezut cu naivitate milenară generațiile ce au clădit societatea pe care acum establishmentul o conduce la deza…o conduce.

Este ajutat și deTeoria Oprimării, care arată clar că actele criminale (bineînțeles și cele teroriste) nu-și au cauza în ceva instincte ucigașe proprii fiarei ce stă ascunsă în fiecare om, ori în vreo credință religioasă sau ideologie împărtășite cu fanatism, ci în felul în care societatea capitalistă îi tratează pe cei pe care, tot ea, i-a împiedicat să reușească. Se știe azi că oamenii se nasc, cu toții, îngeri. Societatea îi schimbă însă cu forța pe unii, din îngeri în demoni. Prin urmare, demonii sunt victimele și nu călăii ei.

Așadar, în cazul jihadiștilor islamiști și al Statului Islamic avem de-a face cu o revoltă, cu o răscolă a săracilor, a dezmoșteniților soartei, a marginalilor societății, care nu se va termina până ce aceștia nu-și vor primi drepturile binemeritate și locurile cuvenite în lumea noastră; până ce nu vor fi reintegrați pe post de îngeri.

Nu e vorba aici de jihad – datoria supremă a oricărui adevărat musulman – și nici de islamul wahhabbit aflat în plină ofensivă mondială. Ăsta e, se știe, “religia păcii”, a dragostei și a toleranței veșnice încă din vremurile în care musulmanii din Mecca și Medina au ajuns purtați de valurile liricului și de aripile filozofiei până în Cipru, Rhodos, Tanger, Spania, Narbonne, Bordeaux, Sicilia și …. au jefuit Roma.  Asa că, pentru fiecare act de terorism, pentru fiecare execuție în masă, pentru fiecare decapitare sau crucificare în serie de azi, de vină sunt cei împotriva cărora luptă teroriștii jihadiști și conducătorii lor. Cu toții saraci, marginalizați și respinși, dar la fel de poeți ca și strămoșii lor.

Și nu ai cum să nu crezi în asta tocmai azi, când negarea realității e pe cale să devină o datorie civică.

Dar care e realitatea?

Hassan al –Turabi – părintele “islamului politic modern din Sudan”, cum zice informata aia de Wiki – posesorul unui master la Londra și al unui doctorat la Paris, a instaurat Șharia și a implementat jihadul “revoluționar” în Sudan. Da, jihadul sudanez, ăla despre care nu vorbește nimeni, a fost cel mai cumplit din istorie. Pe lângă el, jihadul purtat de Statul Islamic e un copil subnutrit pus lângă Arnold Schwarzenegger cu “Mister Olympia” în brațe, iar Al-Baghdadi e pe lângă al-Turabi ca un biet ciomăgar așezat lângă Ted Bundy. Adepții lui al-Turabi, toți musulmani arabi, au exterminat  2 (două) milioane de negri sudanezi creștini sau animiști, iar alte sute de mii au fost transformați în sclavi. Hassan al-Turabi, probabil, un amărât care a ucis de foame.

Ayman Al-Zawahiri, actualul șef Al-Qaeda, s-a născut într-o familie egipteană avută. A ajuns nu numai un chirurg extrem de bogat, dar, pentru că societatea a fost nedreaptă cu el, a fost și conducătorul jihadului subteran din școlile, universitățile și cluburile egiptene. Membri acestei mișcări l-au asasinat pe președintele Anwar el-Sadat în 1981, dar operatia de preluare a puterii de către Al- Zawahiri a eșuat și chirurgul a fost nevoit să fugă. S-a refugiat în cele din urmă în Afganistan, unde a devenit colegul lui Osama bin Laden și ideologul organizației Al-Qaeda. Ayman Al-Zawahiri, un “felah zdrențăros” din delta marelui Nil, a vrut să stea la masa celor mari.

Osama Bin Laden, unul din cei 25 de băieți ai șeicului Mohammed Bin Laden n-a fost la fel de bogat ca tatăl lui. Era și greu, șeicul fiind unul dintre cei mai bogați oameni dintr-un Regat cu oameni foarte bogati, dar tot a avut câteva zeci de milioane de dolari pe care i-a investit cu cap în viitorul mujahedinilor afgani, lansând astfel pe piață cea mai de succes firmă teroristă (Al-Qaeda) de până la apariția Statului Islamic. Să ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă Osama n-ar fi fost un desmoștenit al soartei? Mai bine, nu! Ne ajunge că vedem ce se întamplă de când Obama a ajuns președinte.

Mohammed Atta s-a născut, ca și Al-Zawahiri, într-o familie membră a bogatei și respectatei burghezii egiptene. A absolvit școala de arhitectură din Cairo și a plecat apoi la Universitatea Tehnică din Hamburg. Versat în teoria și practica ingineriei moderne și-a luat masteratul transformând in realitate vastul proiect de demolare pe calea aerului a celor două uriașe “Turnuri Gemene”, plan conceput de inginerul pakistanez Khalid Sheik Mohammed, membru Al-Qaeda. Ne putem doar imagina ce ar fi putut realiza Atta, dacă n-ar fi fost obligat să trăiască la marginea societății.

Aafia Siddiqui s-a născut în Pakistan. Tatăl, Mohammad, un reputat doctor, mama, Ismet, bună prietenă cu dictatorul Zia ul – Haq. La 18 ani a fost admisă la prestigiosul Massachussets Institute of Technology, terminând mai târziu și vestita Universitate Brandeis, devenind doctor în biologie și neurochirurg. În numele celor 800 de milioane de musulmani, care fiind analfabeți nu pot ajunge neurochirurgi, s-a simțit respinsă si nedreptățită, așa că din Dr. Aafia Siddiqui a ajuns “Mata Hari of Al-Qaeda” sau “Grey Lady of Bagram”, dar asta numai dupa ce s-a căsătorit cu un nepot al celebrului Khalid Sheik Mohammed – arhitectul lui 11 septembrie – și a fugit în Afganistan. Aici a fost prinsă având asupra sa planurile de fabricare ale unor bombe chimice și cele de atac asupra Statuii Libertății din New York. În timpul primului interogatoriu, la un post de poliție afgan, a luat arma unui soldat și a deschis focul asupra anchetatorilor americani. A strigat: “Duceți-vă dracului de aici” și “Allah Akbar” înainte de a cădea ranită de gloanțe.

Nidal Malik Hassan, medic psihiatru la Fort Hood și maior în armata Statelor Unite, a activat și în cadrul Institutului pentru politica securității interne. Misiunea Institutului, descrisă într-un raport editat în 2009, era în principal de a construi legături între teorie și practică cu scopul de a întări securitatea internă, propunând strategii inovatoare și soluții pentru contracararea pericolelor prezente și viitoare la adresa națiunii americane. În grupul de lucru din care a făcut parte, Nidal Malik Hassan a cunoscut și a intrat în legătură cu personalități eminente: senatori, ofițeri superiori, ambasadori, agenți ai serviciilor secrete. Cum e mai rău, trebuie să recunoaștem. Dacă nici asta nu-i marginalizare, atunci ce e? Așa că, logic, Nidal Malik Hassan s-a urcat pe o masă aflată în cantina de la Fort Hood – nu singur, ci însoțit de două pistoale automate – și a deschis focul asupra soldaților ce-și luau dejunul. Timp de 30 de minute, cât a durat exercițiul de tir care s-a soldat cu 13 morți și 32 de răniți, “șomerul” Malik Hassan a strigat convins de dreptatea actului său: “Allah Akbar”. Ministerul Apărării a încadrat macelul drept “violență la locul de muncă”! Nu s-a putut la “terorism islamic”, Barack Hussein Obama era déjà președinte, așa că rubrica a fost desființată.

John Walker Lindh – “Talibanul bărbos” – a văzut lumina zilei într-o zonă rezidențială din înstărita Californie de Nord. La 12 ani, a văzut filmul cu Malcom X în pelerinaj la Mecca și s-a convertit la islam spre bucuria liberalului său tată, luîndu-și numele de Suleiman al- Lindh. La 20 de ani cădea rănit (unul dintre puținii supraviețuitori) în sălbatica și sângeroasa revoltă a prizonierilor talibani închiși în fortăreața afgană, Mazar e-Sharif. Avusese timp până atunci să studieze islamul în Yemen și într-o madrassa din Waziristan, să lupte împotriva armatei indiene în Cashmir și să-l întâlnească într-o tabără Al-Qaeda din munții Afganistanului pe Osama Bin Laden, cel care-l înlocuise în inima sa pe Malcom X. Când a fost scos la lumină din hrubele distruse de explozii și inundate de apă ale Mazar e-Sharifului, era ferm convins că își făcuse datoria luptând impotriva aberantului eșafodaj social ce-i blocase drumul spre reușita în viață.

Și lista ar putea continua cu alte nume, foarte multe, de oameni asemeni celor menționați mai sus, care dacă ar fi primit măcar o șansă din partea societății nu s-ar mai fi ajuns în impasul actual. Nu credința nețărmurită în învățăturile lui Allah și ale profetului său i-a impins și îi impinge la crime, ci sărăcia și excluderea lor din societate. Așa ni se spune!

Dacă e așa, atunci de ce Africa, sanctuarul unei înapoieri ancestrale, n-a devenit până acum, cu excepția teritoriilor unde trăiesc și acționează adepții “religiei păcii”,  un focar de terorism? De ce nu îl vedem pe unul, măcar pe unul, dintre milioanele de africani creștini sau animiști rezidenți în Europa, care o duc de azi pe mâine, golind în mulțimea străzii încărcătorul unui kalașnikov sau observând efectul pe care-l are un kil de semtex și-un sac de cuie asupra gazdelor europene?

Se pare că “Teoria Oprimării” funcționează în cazul jihadistului kuweitian Mohammed Emzazi (Jihadi John) -care după ce și-a luat o licență în IT la Londra, taie acum capete pe internet pentru Statul Islamic – dar nu mai e valabilă în cazul “căpșunarului român”, “clandestinului chinez” sau “instalatorului polonez”. Asta când se știe că și cel mai sărac kuweitian le-ar spune, pe bună dreptate, celor mai mulți dintre europenii cu stare: “amărâților”!

Nu s-a aflat încă de ce, societatea occidentală îi transformă în demoni numai pe dreptcredincioși, pe cei care oricum o considerau jahiliyya*, în timp ce, printr-un miracol, mulți kuffari – atei, animiști, budiști sau creștinii –  scapă și se mulțumesc să trăiască normal la periferia ei, reprimându-și frustrările în loc să se defuleze numărând capetele tăiate.

Misterul va fi dezlegat cu siguranță, așa cum Alexandru Machedon a dezlegat nodul Gordian, de către urmașii hasshisshinilor lui Hassan Sabah, ce sunt hotărâți să-și croiască drum de la periferie spre centru, cu sabia, arma și bomba sau doar cu “burta femeilor”, cu intenția clar exprimată de a ocupa totalitatea “locurilor de muncă” din managementul acestei societăți.

Fedain* – arabă: fida’i, fida’iyoun – cel ce se sacrifică –

Jahiliyya* – arabă: ignoranță. Al-Jahiliyya (perioada ignoranței) – perioada anterioară apariției islamului.

2 comentarii

  1. 🙂 you know I agree. Si articolul e foarte bun si binevenit…. pentru cei care mai stiu cat de cat despre cine si ce vorbesti. Din pacate, riscul, as usually, este ca ceilalti (multi, care habar n-au) sa nu-nteleaga nimic (da’ nimic) si deloc (da’ deloc ironia). However, articolul e f bun si vom incerca popularizarea lui, cu legenda cu tot insa (fara, mi-e teama sa nu fie luat in serios indemnul din titlu)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: