Apostolul a murit. Allah binecuvântează Franța.

lrF2UB1

“ Da, Franța este în război contra terorismului, jihadismului și islamului radical. Franța nu este în război contra unei religii, Franța nu este în război contra islamului și a musulmanilor….Laicitate, Laicitate, Laicitate” – cu un astfel de discurs, premierul Manuel Valls i-a electrizat pe parlamentarii francezi, care l-au aplaudat în picioare. Era imediat după ce islamiștii atacaseră Franța – pardon, “libertatea de expresie” – chiar la Paris, și după ce, tot acolo, guvernanții francezi organizaseră cel mai mare miting din istoria țării; o grandioasă reprezentație la care au participat câteva milioane de francezi, având în fruntea lor elita clasei politice și numeroși lideri europeni, dar și invitați de marcă din afara Europei.

Nu mai conta că scepticii considerau uriașa manifestație o realizare demnă de vestitele creații ale genialului creator de fantasme mărețe, Potemkin. Importantă era întruchiparea unui iluzoriu transfer de curaj, de la cei uciși la poporul francez și, mai ales, transmiterea unui mesaj puternic mediatizat către fundamentaliștii musulmani și organizațiile lor teroriste: Franța nu va renunța la libertatea de expresie, nu va renunța la “valorile Republicii”, nu va renunța la democrație. Ceea ce s-a obținut, cu certitudine, a fost spectaculoasa creștere în sondaje a celor doi principali vinovați de cele întâmplate: Francois Hollande și Manuel Valls

Și Franța a început lupta, nu în felul în care s-a comportat în primul război mondial, ci în stilul în care a acționat de la terminarea acestuia și până azi. Ministrul justiției, doamna Christiane Taubira, a anunțat modificarea Codului Penal și mărirea pedepselor pentru rasism (!), asta după ce, pe 9 ianuarie, a cerut printr-o circulară adresată procurorilor francezi, reducerea pedepselor suplimentare cerute pentru recidiviști și tratarea acestora la fel cu cei aflați la prima abatere! Este vorba de același ministru sub care jihadistul Amedy Coulibaly a fost condamnat, în 2013, la 5 ani cu executare, și a fost eliberat în 2014 pentru a ucide francezi pe 9 ianuarie 2015!

Ministerul Învățământului a acționat, și el, în forță. Astfel, un profesor care a venit la cursuri dornic să discute cu elevii despre libertatea de exprimare, a fost suspendat 4 luni. S-a ajutat în expozeul său de un “material didactic” care i-a deranjat pe părinții elevilor musulmani: caricaturile din Charlie Hebdo. În 2012, după ce Mohamed Merah a împușcat 7 oameni, profesoara Lorraine Collin și-a pus elevii să păstreze un minut de reculegere în memoria “lupului solitar” ce tocmai împușcase în cap trei copii mici! Pentru că acest gest nu încălca “valorile republicii” și nu i-a deranjat pe părinții elevilor, profesoara s-a întors după câteva zile la catedră.

Ministrul de interne, Bernard Cazeneuve, l-a atenționat pe Nicolas Sarkozy că Franța va permite în continuare jihadiștilor – asa cum le-a permis și fratilor Kouachi – să se reîntorcă în țară. Și asta conform Convenției europene pentru drepturile omului, care stipulează că: “nimeni nu poate fi privat de dreptul de a intra pe teritoriul statului al cărui resortisant este”. Bernard Cazeneuve, cel care declara pe 5 august 2014 că “nu e un delict să chemi la jihad”, n-a spus nimic însă despre teroristul Djamel Beghal (mentorul lui Amedy Coulibaly) care trăiește linistit pe socoteala statului francez (3000 de euro/lună) într-un hotel de 3 stele, în așteptarea unei expulzări care nu a venit nici acum, când Franța, se spune, este în război “cu terorismul, jihadismul și islamul radical”.

http://www.rtl.fr/actu/politique/cazeneuve-a-sarkozy-impossible-d-interdire-le-retour-des-jihadistes-francais-7776248558

La 6 zile după ce “libertatea de expresie” a primit asigurări ferme că va fi apărată, iar războiul contra totalitarismului islamic va fi câștigat, domnul Bernard Boucault – prefectul Parisului – a interzis o manifestație pentru denunțarea islamismului și a islamizării Franței. Manifestația trebuia să aibă loc pe 18 ianuarie, cererea fiind înaintată de două asociații legal înregistrate (Resistance Republicaine și Riposte Laique) încă de la jumătatea lunii decembrie. Să ne amintim de Manuel Valls, care vorbea despre “valorile republicane” și striga acoperind aplauzele “Laicitate, Laicitate, Laicitate”. În aceeași zi, au fost permise însă două manifestații contra “islamofobiei” (!), una la Paris, alta la Nisa. Manifestațiile au fost organizate de către asociații musulmane, cărora li s-au alăturat organizații ale stângii franceze. La Nisa s-a strigat din nou “Allah Akbar”! Franța se află în razboi, așa se zice, cu terorismul, jihadismul și islamul radical!

La doar câteva zile după ce Franța a strigat “Je suis Charlie”, lupta pentru apărarea democrației, pentru garantarea libertății de expresie este în plină desfășurare. Direcția Generală de Securitate Internă (DGSI) a cerut interzicerea difuzării filmului “L’Apôtre” – Apostolul! Și, pentru că Franța se află în război cu islamul radical, a obținut-o! Filmul, a cărui premieră trebuia să aibă loc pe 26 ianuarie la Nantes, a fost interzis! DGSI, care nu i-a putut monitoriza pe Mohamed Merah, Mehdi Nemmouche, frații Kouachi și Amedy Coulibaly, monitorizează acum, cu vigilență extremă, producția de filme artistice! DGSI, care nu a putut opri jihadul în Franța, spune stop, acum, cu acordul guvernanților francezi, libertății de expresie! Filmul lui Yannick Guerin, în care joacă numeroși actori musulmani, nu mai poate fi văzut. Filmul lui Abd Al Malik “Allah binecuvântează Franța”, da! Este despre convertirea  la Islam, așa că… nici o problemă. Laicitate, Laicitate, Laicitate!

Da, Franța nu este în război contra Islamului. Franța, spune prim ministrul ei, este în război numai contra terorismului, jihadismului și islamului radical. Oare jihadul și islamul radical sunt născocirile  lui Moise, Isus, Budha ori Confucius, sau a vreunuia dintre adepții lor?  Sunt democrația sau libertatea de expresie valori făurite de Islam? Islam înseamnă supunere, iar supunerea exclude libertatea de expresie. Din lipsă de timp, Franța nu mai vrea să răspundă la aceste întrebări. A început “războiul contra jihadismului și islamului radical”, atacându-și cea mai importanta redută – cea a criticii, a libertății de expresie. O face, deși reduta asta nu a făcut niciodată, dar niciodată, vreo victimă în rândul musulmanilor. A atacat-o doar pentru că fundamentaliștii musulmani și stânga franceză au numit-o “Islamofobie”. Încercând s-o distrugă, Franța nu realizează că războiul la care a plecat a fost déjà câștigat… dar nu de ea.

Anunțuri

One comment

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: